România blochează acordul UE cu Canada, din cauza vizelor. Iohannis: „Pentru noi e important să fie în 2017″

România amenință, alături de Bulgaria, că va folosi pentru prima oară dreptul de veto în UE și își menține opoziția față de încheierea CETA (acordul economic și comercial cuprinzător) între UE și Canada, cu o săptămână înaintea unui summit de la Bruxelles, unde această înțelegere ar trebui parafată, pe 27 octombrie.

Înainte de a pleca la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis a declarat că România își menține ferm această poziție: „Sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în chestiunea iberalizării vizelor pentru români și dacă se ajunge la o înțelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest acord. Voi susține de asemenea consolidarea unor instrumente de apărare comerciale eficiente, care vin să asigure o concurență loială pe piața internă a UE și protecție împotriva practicilor neloiale, cum ar fi dumpingul”.

Întrebat ce înțelege prin „rezonabil” în negocierile cu partea canadiană, Iohannis a precizat că România așteaptă liberalizarea vizelor pentru 2017, nu mai târziu.

„Înțelegere rezonabilă înseamnă înțelegere pentru liberalizarea vizelor într-un termen rezonabil și fără condiții inacceptabile pentru noi. Sunt chestiuni încă în negociere diplomatică, nu doresc să intru în detalii. Pentru noi este important să fie 2017, nu 2018, 2019 sau altceva. Pentru noi este important să avem o liberalizare completă într-un termen rezonabil”, a explicat președintele Iohannis.

Opoziția României la CETA cu Canada a fost exprimată încă de marți, la Consiliul Afaceri Generale, de reprezentantul MAE, care a făcut public acest lucru miercuri.

„În contextul dezbaterilor cu privire la politica comercială a Uniunii, România a reiterat că nu poate susține la acest moment demersurile privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului economic și comercial cuprinzător UE – Canada”, a fost poziția secretarului de stat al MAE Cristian Bădilă, marți, la Luxemburg, în cadrul Consiliului Afaceri Generale de la Consiliul European.

Poziția României a fost confirmată ulterior și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu: „O soluție privind eliminarea vizelor pentru Canada este la îndemână în acest moment. Au fost eforturi considerabile de negociere și vă reamintesc aici cele două întâlniri între cei doi prim-miniștri ai Canadei și României unde s-au agreat anumiți pași pentru eliminarea vizelor și România consideră în acest moment că un acord pentru eliminarea vizelor nu depinde decât de o decizie politică. La nivel tehnic sunt făcuți toți pașii necesari și până când nu va fi găsit acest acord, România nu își poate ridica rezervele cu privire la acordul CETA între Comisia Europeană și Canada”, a declarat Liviu Iolu.

El a precizat că și Bulgaria are o poziție similară cu cea a României cu privire la CETA. „Nici Bulgaria nu a validat și nu a anunțat că va aproba CETA în acest moment, deci au și ei rezerve cu privire la CETA”, a explicat Iolu.

În prezent, singurele state membre care se opun CETA UE-Canada sunt România și Bulgaria, care își condiționează susținerea de eliminarea vizelor canadiene pentru cetățenii săi, precum și Belgia, unde guvernul central nu a ajuns încă la un acord cu guvernul federal al Valoniei (provincia belgiană vorbitoare de limbă franceză), dominat de socialiști, acesta opunându-se acordului pentru că ar da prea multe drepturi multinaționalelor.

Negocierile României cu Canada pe problema vizelor au căpătat contur în acest an, în special în urma vizitei premierului Dacian Cioloș la Ottawa, unde s-a întâlnit cu premierul canadian Justin Trudeau. La începutul lunii octombrie, surse guvernamentale de la București au declarat pentru Mediafax că partea canadiană a oferit telefonic aceiași termeni pe care i-a oferit și Bulgariei: eliminarea vizelor de Canada pentru oamenii de afaceri români și bulgari, pentru cei care au avut viză de Canada sau de SUA, începând cu mai 2017 și eliminarea totală a vizelor, pentru toți românii și bulgarii, în funcție de un calendar ce ar urma să fie negociat în 2017.

Deosebirea este că în cazul Bulgariei anunțul a fost făcut public oficial de guvernul canadian, în timp ce pentru România nu.

„Negocierea, din punctul de vedere al părții române, nu s-a terminat încă, fiind în desfășurare discuții care privesc momentul și calendarul complet al eliminării vizelor pentru români”, arătau însă sursele citate, la începutul lunii octombrie.

Premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit în septembrie la New York cu omologul său canadian, Justin Trudeau, cei doi apreciind că există perspective bune pentru ridicarea vizelor pentru românii care merg în Canada într-un viitor apropiat. În urma vizitei lui Cioloș din iunie, la Ottawa, Guvernul arăta că problema vizelor pentru români este una extrem de importantă, menționând că în Canada trăiește o comunitate de aproximativ 200.000 de români.

Presiuni din ambele părți pentru adoptarea CETA

Atât liderii europeni, cât și Canada fac presiuni pentru adoptarea acestui acord comercial, la negocierea căruia s-a lucrat din 2004 până în 2014.

„Trebuie să se ajungă la un acord. Prietenii noștri canadieni trebuie să știe dacă își rezervă biletele sau nu”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul european pentru comerț. Dacă statele membre nu ajung la un acord până la sfârșitul acestei săptămâni, cel mai probabil prim-ministrul Canadei Justin Trudeau nu va mai veni la summit-ul EU-Canada de pe 27 octombrie, arată The Guardian.

De cealaltă parte, premierul canadian pare că și-a pierdut și el răbdarea. „Dacă Europa nu poate să semneze un acord comercial progresiv cu o țară precum Canada, atunci cu cine crede Europa că poate face business în anii care urmează?”, s-a întrebat Justin Trudeau recent.

Chiar și dacă ar fi adoptat de principiu la nivelul UE, CETA cu Canada ar rămâne blocat mult timp până să intre în vigoare, pentru că ar trebui ratificat de parlamentul fiecărui stat membru, inclusiv de cele regionale.

Principalele obiecții împotriva CETA sunt faptul că multinaționalele s-ar bucura de și mai multe facilități la nivelul UE, că standardele alimentare ar deveni mai laxe și că piața europeană ar avea de suferit.

Liderul valon Paul Magnette, socialist, nu a cedat în fața presiunilor venite din partea lui Francois Hollande sau a diplomaților europeni și canadieni. „De ce să nu aibă europenii dreptul să își protejeze piețele împotriva exporturilor care până la urmă vor amenința sectoarele noastre? Pentru asta mă lupt”, a declarat el în fața parlamentului regional.